Ziua a II-a de proteste în Piața Universității: Să NU uităm de ce am ieșit în stradă!

La 18:30 am ajuns în Piața Universității cu unul dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. Am căutat în mulțime o colegă de-a lui de la facultă’ și-așteptam. Așteptam să mai vină priteni și-am tras cu urechea. Majoritatea oamenilor protest_piata_universitatii_4_noiembrie_2015_1își doreau să-l vadă pe Iohanis în stradă. Unii spuneau că așa ar arăta că-i pasă, alții spuneau că dacă nu iese, i se va cere curând demisia. Miroseam emoție, priveam bebeluși în brațele mamelor, studenți care strigau „N-am ieșit în stradă să schimbăm Guvernul, am ieșit în stradă să schimbăm sistemul.” Eram 7.000. Pe la 21:00 am auzit că suntem 30.000. Până la nouă eram în gașcă și strigam „Colectiv”, „România” și cam atât. Atât protest_piata_universitatii_4_noiembrie_2015_3am simțit că pot striga. Nu de alta, dar au apărut galeriile. Ei cântau și fluierau ca la meci. Și da, era un meci. Un meci al lor contra oamenilor pașnici care vor o schimbare totală a sistemului, care vor să nu mai moară oameni în incendii dubioase din localuri
dubioase, care vor un sistem educațional pus la punct, un sistem al sănătății pus la punct, vor o țară „ca afară”.

Nu-mi venea să cânt. Mi se păreau dubioși ăia cu portavoce și nu voiam să ascult de ei. Și nici prietenii mei. Și nici cei din jurul meu. Treaba asta m-a întristat…protest_piata_universitatii_4_noiembrie_2015_8

M-a întristat și mai tare, după ce am fost în direct la RealitateaTV și-am spus c-am ieșit în stradă pentru că m-am săturat să am viitor incert, că nu mai vreau să plec în străinătate, că-mi iubesc țara…

M-a întristat un vierme. Un vierme  care m-a făcut pe mine, prietenul meu și pe reporter… Idioți.

A venit înspre mine cu atitudine golănească și mi-a zis: „Ai ieșit să spui un discurs la TV?” N-am apucat să-i spun ăstuia că am terminat Jurnalismul și totuși știu să vorbesc.. că m-a făcut idioată.

Vierme, sper să vezi rândurile astea și să-nțelegi că de 5 ani mă zbat să-mi găsesc un job în Media. Am internshipuri peste internshipuri, ore, poate sute de ore, în care n-am dormit ca să-mi fac desfășurătorul emisiunilor la radio, să pregătesc știri și ce-am mai făcut eu, că nu mai contează oricum.

Vierme, tatăl meu e plecat și-l văd de maxim două ori pe an. Uneori 3. A pierdut din momentele importante din viața mea. Pentru că n-ar putea să mă ajute cu un salariu minim pe economie. N-a fost la festivitatea mea de absolvire a Facultății, n-a fost aici când mă zvârcoleam să găsesc o cale să-l fac mândru de mine, de faptul că nu m-a ajutat degeaba. Tata e plecat, vierme. Mi-e dor de el. Mi-e dor de el să-l văd zi de zi, să am discuții despre viață, să râdem și să-mpărtășim sentimente.

Vierme, pentru specimene ca tine n-aș ieși în stradă. De fapt te-aș lăsa să-ți meriți soarta.

Pentru copii, pentru viețile pierdute, pentru prieteni, pentru cunoștințele mele, pentru cei ce vor să vină, pentru cei plecați, pentru sor-mea care urmează o facultate-n paralel cu o postliceală și nu vreau să ajungă ca mine, fără job… pentru tata – pentru ei ies! Pentru că eu încă mă gândesc să plec din țara asta… Pentru că eu nu am loc de nepotisme. Pentru că degeaba iubesc radioul și presa dacă pentru mine nu e loc.

Da, poate-s idioată, dar în idioțenia mea, eu știu de ce am ieșit în stradă, pe când tu…?!

Sunt obosită, încă tristă, dar a reînviat speranța în sufletul meu. Speranța că se vor schimba lucrurile. Speranța că sângele acelor tineri care și-au pierdut viața în clubul ăla nenorocit, nu a fost în van!

SĂ NU UITĂM CĂ DE-ASTA AM IEȘIT ÎN STRADĂ! Nu ca să le dăm satisfacție partidelor care acum de bat pentru ciolan. Demisia lui Ponta, Oprea și Piedone nu-mi ajunge. Și nu le ajunge nici celor care au ieșit în stradă!

Mulțumim fraților români care au protestat la Londra, Paris, Madrid, Roma și celor care au protestat la Timișoara, Craiova, Brașov, Cluj și-n alte orașe! UNIȚI NE LUĂM ȚARA ÎNAPOI!

Mâine ne vedem iar! Eveniment pe Facebook aici.

Anunțuri

Despre Alexa Dogaru

"Artistul aparţine lumii, alt public se perindă la fiecare spectacol, in diferite oraşe, in altă ţară ori continent. Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului."Margareta Pâslaru
Acest articol a fost publicat în Jurnal și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Ziua a II-a de proteste în Piața Universității: Să NU uităm de ce am ieșit în stradă!

Bagă o părere :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s